Aripi de tus

      Afara ploua si tuna...in mine e furtuna...hmm...astazi nu este o zi tocmai buna pentru scris desi se spune ca o capodopera se naste aproape intotdeauna cand esti trist. Astazi e una giornata di merda deci ce ar putea iesi bun din asta?...
Orasul e gri si strain, ploua iar eu pasesc atent sa nu ma sparg ar spune cineva, ocolind baltile formate din gandurile celorlalti trecatori...Ploaie gri, umbrele colorate iar eu gonesc...120...140...150...170...ma uit si parca celelalte masini s-au oprit si doar eu mai inaintez...inaintez spre ce?...astazi nu mi se poate intampla nimic, dimineata am baut un Actimel deci ma simt protejat...poate ar trebui sa desenez niste aripi de tus ca sa ma inalt...hmm...mi-am pierdut aripile?...

Ar trebui sa dau un anunt: trecator grabit, pierdut una pereche aripi; gasitorului recompensa...dar cine mai cauta aripi intr-o lume lipsita de romantism?...

Am cam obosit in suflet,

ne-am inchis ca intr-o lada.
mai avem vreo amintire?...
niste pasi pierduti pe strada?
vantul cald ce cateodata
coborand de pe un nor
ne purta cate o soapta
mai simteam cate un dor...
acum, stau, privesc in fata
mai privesc incet in jur,
viata a-devenit o hoata
si ne doare drept in ...
ca nu mai suntem aceeasi,
c-am pierdut incet pe drum
romantismul care...iata...
s-a facut in suflet...SCRUM...