Rimele mele

rimele mele...s-au pierdut...
cuvintele,
socate parca de prea multa realitate
s-au ascuns...
pana si tastatura de la calculator
in semn de protest,
si-a intors literele pe dos...
asa ca acum, scriu,
cu ochii inchisi,
si mi-e dor de degetele patate de tus,
de noptile petrecute pe malul tacerii
cand ma intrebam
daca ne putem lasa iubiti pe jumatate...
simti?
simti pustiul din cuvintele mele?...
as mai putea fi eu metafora
cu care sa poti inlocui
orice gand si orice dorinta?...
stai...
stai acolo,
nu te apropia de realitate,
ai sa racesti in suflet...
aseaza-ti tampla pe bolta de cuvinte
si uita...
pentru ca eu,
imit o umbra...