Ma intreb...daca mi-as putea trai din nou viata as mai repeta oare greselile tineretii?...as da oare clipei o alta valoare, as fi mai intelept?...
As avea oare mai multa grija de figurinele de plastic cu care ma jucam cand eram copil sau as mai devasta tufa de iasomie a bunicii in cautare de sageti pentru arc?...
Hmm...amintirile sunt tot ceea ce ramane atunci cand nu ne mai ramane nimic...Poate ca l-as fi ascultat mai atent pe bunicul povestind despre tineretile lui daca as fi stiut ca avea sa ne paraseasca cand eu eram inca destul de mic si abia ma invata sa cant la acordeon, as mai avea acum toate semnele de julituri si cucuie, semne care erau la mare pret printre copiii de varsta mea atunci?...
Hmm...amintirile sunt tot ceea ce ramane atunci cand nu ne mai ramane nimic...Poate ca l-as fi ascultat mai atent pe bunicul povestind despre tineretile lui daca as fi stiut ca avea sa ne paraseasca cand eu eram inca destul de mic si abia ma invata sa cant la acordeon, as mai avea acum toate semnele de julituri si cucuie, semne care erau la mare pret printre copiii de varsta mea atunci?...
Mi-a placut copilaria mea pentru ca am trait si am vazut lucruri care acum au disparut. Nu aveam inghetata de "melone" dar era inghetata Polar dupa care imi lingeam de fiecare data degetele sau muscam din ea cu pofta fara sa mai conteze ca imi inghetau dintii, nu jucam "Fifa 2010" dar faceam un teren in spatele blocului cu poarta din doua caramizi si alergam fericiti batand mingile de cauciuc si stricand straturile de ceapa ale vecinilor.
Counter Strike-ul pentru noi insemna sa alergam in jurul blocului si sa tragem cu cornete de hartie dintr-o pusca cu doua tevi facuta din tuburi de plastic legate cu leocoplast, nu aveam jucarii cu telecomanda dar aveam destule soparle pe dupa calea ferata pe care le prindeam si apoi speriam fetele la scoala cu ele, nu aveam surprize Dragon Ball dar aveam pachetele de guma pe care le colectionam dupa ce terorizam turistii polonezi cersind ca niste pui de tigani.
O aveam pe "Mihaela" care ne spunea noapte buna copii, aveam Cico si Brifcor pe care il cumparam punand mana de la mana si beam din aceeasi sticla fara sa ne umplem de bube...seara nu ne inchideam in camera la calculator ci ieseam afara cu fetele si jucam "Tara tara vrem ostasi" sau "Chit-Miau" si ne pupam pe gura de cate ori aveam ocazia si singura modalitate de a face pe grozavii era sa fumam pe ascuns un cismigiu si nu sa tragem prafuri pe nas pentru ca singurul praf alb pe care il stiam era praful de copt...
Nu trimiteam mailuri ci scriam biletele in care puneam o piatra si le aruncam in balcon, nu aveam cinematograf 3D si daca gaseam pe cineva in cartier care sa aiba un video eram pur si simplu norocosi multumindu-ne cu Bruce Lee sau American Ninja....
Nu aveam mp3 player si ascultam muzica la magnetofoane Mayak, fotbalul era o adevarata stare de spirit iar CM il vedeam pe bloc spre disperarea celor de la ultimul etaj. Porcii si gainile nu faceau "gripa" iar noi mancam fructele direct din copac si doar le stergeam nitel cu maneca hainei...
Am trait emotii, am avut mai putine griji si mai mult suflet, am plans si am ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata, totul era mai simplu iar noi eram mai fericiti ma simt de parca as fi prins ultimul tren al copilariei...
Daca mi-as putea trai din nou viata poate ca as pretui mai mult fiecare moment, l-as trai si mi-ar pasa mai putin de cei care nu ma simpatizeaza dar mai mult de cei care ma iubesc...
Un comentariu:
go for it!
Trimiteți un comentariu